Recitalul lui Franz Liszt la Lugoj

Două evenimente culturale majore în viaţa artistică lugojeană, desfăşurate în avanpremiera mişcărilor revoluţionare paşoptiste, au fost reprezentate de construirea primului teatru, în 1835, la iniţiativa frânghierului Anton Liszka1, precum şi recitalul lui Franz Liszt, prezent la Lugoj între 14 şi 16 noiembrie 1846.

Marele pianist a concertat la Lugoj în seara zilei de 15 noiembrie 1846, pe scena Teatrului Orăşenesc, în cadrul turneului artistic efectuat, în anii 1846-1847, în mai multe localităţi din Banat, Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Bucovina (ultimul din cariera sa concertistică), „un briliant concert care i-a fermecat pe cei de faţă”, după o masă festivă la care au luat parte 70 de invitaţi. După eclatantul succes avut la Arad (8-10 noiembrie), precedat de cel de la Timişoara (artistul era impresariat de Gaetano Belloni), Liszt a sosit la Lugoj în seara zilei de 14 noiembrie, însoţit de un grup de admiratori, unde i s-a făcut o primire entuziastă, fiind întâmpinat, la intrarea oraşului, de un grup de notabilităţi, care i-au pus la dispoziţie o caleaşcă englezească, şi de un cortegiu alcătuit din „mai multe căruţe şi bărbaţi călare”. Jakabfi, „alişpanul” (vicecomitele) comitatului Caraş, a organizat o serată dansantă în cinstea artistului. Jurnalistul Petrichevich-Horváth Lázár este autorul unor detaliate impresii („Honderü”, Budapesta, nr. 24 din 15 decembrie 1846, p. 469-470: Levelek Emiliához [Scrisori către Emilia]), semnate cu iniţialele PHL, în care rememorează mai multe secvenţe ale sosirii virtuozului muzician la Lugoj: „În timp ce ne plimbam în jurul cupeului pregătit pentru Liszt, câţiva ţărani români s-au apropiat ţinând în mâini jalbe, şi nu voiau să plece cu niciun preţ de acolo, pretinzând că de multă vreme aşteaptă ei sosirea unui «domn atât de mare», care să-i ajute la satisfacerea dreptelor lor cereri” (Ibidem, apud MISSIR 1961, 490-504; cf. BRAUN [1937], 34-41; LÁSZLÓ 1988).

După concert, baronesa Ida Kiss a patronat o petrecere dansantă, care s-a prelungit până dimineaţa. În urbea de pe malurile Timişului neapărând în acei ani niciun periodic, nu avem detalii despre repertoriu şi modul în care a fost receptat de auditoriul lugojean, dar programul concertelor susţinute la Timişoara, în 2 şi 4 noiembrie2, la Palatul Prefecturii, respectiv la Teatrul Municipal (o cronică a primului recital a fost publicată într-un număr al ziarului „Temesvarer Wochenblatt”, sub semnătura lui Gottfried Feldinger), ne poate însă sugera ceea ce ar fi putut cânta Liszt la Lugoj: Andante din Lucia di Lammermoor (Donizetti–Liszt), Fantezie din opera Norma (Bellini–Liszt), Andante cu variaţiuni de Beethoven, Ave Maria şi Regele ielelor de Schubert, Fantezie pe cântece maghiare (Liszt), Marşul lui Rákóczi (prelucrare proprie), Uvertura „Wilhelm Tell” de Rossini, Păstrăvul de Schubert, Hexameron (Liszt), Variaţii de bravură pe o temă din Puritanii de Bellini, o mazurcă şi o poloneză de Chopin (MISSIR 1961, 490-504; BĂLAN TH. 1963, 349-351)3.

PHL ne oferă, în articolul citat, şi alte detalii legate de prezenţa artistică a lui Liszt la Lugoj, „unde a fost primit cu cea mai mare căldură şi cu nemărginit entuziasm, fiind încântat de primirea ce i s-a făcut”, menţionând că muzicianul maghiar a răspuns cu bunăvoinţă invitaţiei unor melomani locali, cântând în mai multe cercuri private. După două zile şi jumătate, Liszt, însoţit de Guido Karácsonyi, a părăsit Lugojul, îndreptându-se spre Timişoara, unde, în 17 noiembrie, în sala Teatrului, va susţine concertul de adio, în scop caritativ.

Constantin-Tufan Stan

Bibliografie:

BĂLAN TH. 1963 = Theodor Bălan, Franz Liszt, Editura Muzicală, Bucureşti.

BRAUN [1937] = Braun Dezső, Bánsági rapszódia. Történeti képek a Bánság zenei és színpadi múltjából. Első kötet, „Sonntagsblatt” Könyvnyomda, Timişoara IV.

CRIŞAN 1967 = Ion Crişan, Teatrul amator românesc din Lugoj, Sfatul Popular al Regiunii Banat, Casa Regională a Creaţiei Populare, Timişoara.

IVAN 2006 = Nicolae Ivan, Istoria de două secole de teatru liric la Timişoara. Studiu monografic, Ediţie îngrijită de Smaranda Vultur şi Viorel Marineasa, Editura Marineasa, Timişoara.

LÁSZLÓ 1988 = Francisc László, Turneul lui Liszt în Banat, Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Bucovina. Cronologie şi repertoriu, în Studii şi cercetări de istoria artei. Seria teatru, muzică, cinematografie, extras, tom. 35, Editura Academiei Republicii Socialiste România [Bucureşti].

MISSIR 1961 = Nicolae Missir, 100 de ani de la naşterea lui Liszt. Turneul de concerte întreprins de Franz Liszt în 1846-1847, în „Studii şi cercetări de istoria artei”, VIII, 2.

___

1 Fiica lui Anton Liszka, Pauline, se va căsători cu Conrad Paul Wusching, viitorul fondator, în 1852, al aşa-numitei Reuniuni germane, Lugoscher Gesang- und Musikverein (CRIŞAN 1967, 40-41).

2 Potrivit lui Nicolae Ivan (IVAN 2006, 93), cel de-al doilea recital timişorean a avut loc în 3 noiembrie. În presa locală timişoreană au fost publicate câteva impresii ale marelui interpret, care îşi exprimase aprecierea faţă de calitatea pianelor fabricate la Timişoara în atelierul lui Gabriel Papp (Ibidem).

3 Într-un amplu articol publicat în numărul 23 din 8 decembrie 1846 al ziarului „Honderü” se respingeau unele accente critice care făcuseră obiectul unui material publicat în ziarul timişorean „Temesvari Hetilap”, referitor la concertele susţinute la Timişoara.