Istoricul ei ca și instituție cu specific artistic ne poartă până în secolul al XVIII-lea, când, în documentele primăriei(1753), este menționată existența unui teatru. Apoi, în secolul al XIX-lea, presa vremii consemnează activitatea „Școlii de desen orășenești”(1847). În a II-a jumătate a secolului al XIX-lea, ziarul local „Temeswer Zeitung” menționează redeschiderea „Școlii de canto”(1858). În secolul al XX-lea, instituția apare sub diverse denumiri: Școala de muzică municipală (1907), Conservatorul municipal (1922), Conservatorul superior (1945), Institutul de artă (1947). Printre personalitățile care au condus această instituție de învățământ artistic se numără distinsul pedagog și compozitor Sabin Drăgoi. Perioada comunismului conferă conotații ideologice învățământului, iar în 1954 apar Școlile Populare de Artă, folosite pentru propaganda Partidului Comunist. Artele au fost cenzurate. La Timișoara, Școala Populară de Artă a fost înființată sub această denumire în 1962, iar primul director a fost prof. Ion Deatcu. După revoluția din 1989, Școala de Artă și-a urmat menirea de instituție de învățământ artistic alternativ prin care orice persoană putea urma o carieră artistică. Dintre profesorii care au îndrumat generații întregi de elevi îi amintim pe regretații: Pavel Roșu, Dumitru Pălălău, Iosif Hellman, Iacob Ochsenfld, Onuț Danciu.

(Preluare de pe siteul https://ccajt.ro/scoala-de-arte)