György Kurtág, str. Smârdan nr. 17 – casa copilăriei
Imobilul în care s-a născut și a copilărit compozitorul evreu de origine maghiară György Kurtág este localizat în orașul Lugoj, în zona Lugojul Nou, pe strada Smârdan. Este atras spre muzică chiar de către mama sa, cu care cânta în duet aranjamente pentru pian încă de la vârsta de 5 ani, urmând apoi cursurile conservatorului local unde îi are ca profesori pe Klára Vojkicza-Peia la pian și pe Filaret Barbu la teorie.
Imobilul este amplasat în sudul orașului, în exteriorul nucleului urban cu dezvoltare densă din zona centrală. Țesutul este constituit în mod predominant de locuințe individuale cu regim de înălțime parter și fronturi predominant continue. Majoritatea locuințelor din vecinătate se înscriu în tipicul unor locuințe sub-urbane de la finalul secolului XIX și începutul secolului XX, organizate ca mod de ocupare fie câte două, fie în grupuri mai mari. Partiul tipic este reprezentat de un plan în forma literei L, având latura scurtă orientată către stradă și latura lungă dezvoltată în adâncimea lotului.
Imobilul ce a aparținut familiei Kurtág este o locuință simplă cu caracter rural, înscrisă în front continuu. Fațada este străpunsă de trei goluri de fereastră având tâmplărie dublă de lemn cu patru canaturi și o ușă de acces într-un singur canat. Accesul se face exclusiv pietonal printr-un gang uscat, prin intermediul unei uși de lemn poziționată într-o extremitate a fațadei, peste care se suprapune o supra-lumină de dimensiuni reduse. Ferestrele sunt dispuse în relație cu două camere de locuit de dimensiuni reduse, camera principală orientată către stradă beneficiind de două ferestre.
Fațada este acoperită cu tencuială de ciment tip strop de culoare gri, care acoperă tencuiala inițială de var și care, datorită incompatibilității dintre cele două tipuri, începe să se ciobească. Tencuiala strop acoperă în mod grosier ornamentele simple ale casei, reprezentate de ancadramente din tencuială ce includ marcarea cheii de boltă la ferestre și de trei ghirlande de ipsos dispuse imediat sub nivelul streșinii, punctând axul fiecărei ferestre. Deasupra ușii este amplasat un panou decorativ de tencuială îngroșată cu un contur ondulat tipic baroc definit de curbe și contra-curbe, în care este amprentat un simbol solar arhaic. Analizând compoziția plastică a fațadei devine evident faptul că substratul inițial al fațadei provine dintr-o fațadă tipic rurală ce datează cel mai probabil de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care includea simboluri arhaice marcate în tencuială, peste care odată cu înnoirea finisajului exterior se adaugă elemente „de noutate”.
Din păcate imobilul nu este pus în valoare din punct de vedere arhitectural și nu conține nici un indiciu despre relația cu viața compozitorului György Kurtág în acest loc.
Referințe:
Amalia SZŰCS BLĂNARU PhD, Max Eisikovits, György Kurtág, György Ligeti – trei compozitori din România. Symbolon Volume XIX. Special Number. Music